Iubirea intre dreptate, dorinta si neascultare, intre tineri si parinti

Iubirea intre dreptate, dorinta si neascultare, intre tineri si parinti 

Sunt experiente in viata cand parintii se supara foarte mult pe copii pentru ceea ce aleg copiii. 

Uneori supararea parintilor este dusa la extrem, parintii ajungand sa isi doreasca nu neaparat binele copiilor lor, daca binele pe care si-l doresc copiii este diferit fata de binele pe care il doresc parintii.

Ajunsi in acel moment, parintii traiesc un timp cu dorinta ca ai lor copii sa se intoarca la ei si sa le spuna “iarta-ma te rog ca am gresit. Tu esti cel sau cea care ai avut dreptate”.

Parintii nu stiu ca traind cu aceasta idee in minte si dorinta in suflet, pot provoca nefericire copiilor lor, doar din dorinta ca ei sa se intoarca la un moment dat la ei si sa le spuna ca au gresit si ca mai bine ii ascultau.

Parintii nu stiu ca daca copii au ales ceva gresit ce le poate face rau, experienta lor si asa aleasa pe alte baze decat pe intelepciune sau discernamant, poate fi ingreunata si finalul sa fie influentat si nu neaparat in bine, de toata supararea lor si de ideile ce vin in minte pornite din aceasta suparare.

Vorbele pe care le spunem multi la nervi sau la suparare de genul “mai bine nu erai copilul meu” sau “atunci, sa iti fie viata …”, nu sunt intotdeauna numai vorbe si de multe ori contin in ele si formule ce provoaca un destin …

Legatura dintre parinti si copii este foate puternica si un parinte suparat extrem poate influenta extrem viata copiilor sai mai ales atunci cand copiii nu sunt suficient de maturi, cu o constiinta cat de cat vie si cu o structura de sine asezata in asa fel incat nu sa nu tina seama la parinti ci sa isi poata asuma deciziile de viata fara ca ceea ce fac sa mearga chiar pana la un final nefericit.

Supararea unui parinte ajunsa la extrem, este o idee grea in campul energetic al unui copil. Poate fi o legatura grea care sa il afecteze mult in timp, obligandu-l sa se intoarca peste timp sa vindece locul lui din sine care a fost influentat, experienta lui de viata ce a fost influentata, relatia dintre sine si parinti care a fost in acest fel mult influentata.

Orice copil care îşi iubeşte si părinţii, se va întoarce la un moment dat în el şi în relaţia cu ai săi părinţi să vindece trecutul pentru a putea trăi cat mai mult în armonia sa interioară şi în alegerile proprii care îl vor duce către un destin ce îi aparţine, realizand in acelasi timp prin această vindecare, vindecarea stărilor şi gândurilor inregistrate şi în părinţi atunci când ideile părinţilor şi ale sale nu s-au intalnit catre a merge in acelasi sens întotdeauna.

Este de ajutor ca in cazul in care sunt asemenea situatii, parintii sa incerce sa nu proiecteze un viitor nefericit propriului sau copil doar de dragul de a primi un “tata, mama, ai avut dreptate”. Fericirea din acel moment e cladita pe nefericire si in viitor, copilul va cauta ori sa isi castige libertatea ori nu va mai cauta nimic devenind cu totul obedient, ramanand pasiv fara dorinta de a mai construi sau de a mai incerca ceva in viata.

Aceasta nu inseamna ca este necesar sa binecuvantam sau sa incurajam toate pornirile copiilor oricat de “nesabuite” sau diferite de ale noastre ar parea, ci sa gasim o cale prin care sa nu ne pierdem total increderea in ei, sa gasim o cale pentru a invata noi insine ca parinti cum sa gasim o alta perspectiva pe care punand-o alaturi de perspectiva lor in felul potrivit, copilul sau copii sa o considere la un moment dat o optiune.

Si aceasta ar fi bine sa se intample pe bazele onestitatii si nu pe bazele unei manipulari inteligente sau ale unei presupuse diplomatii pentru ca atunci efectele pot sa fie in multe din situatii chiar mai grave. Chiar si ca adulti cu greu putem face fata unor presupuse optiuni prezentate frumos ambalate pe care trebuie sa le cumparam doar pentru ca vin de la prieteni sau prin rude sau de la oameni pe care ii admiram.

Toti avem nevoie de respect si daca stim ca de acest respect avem nevoie, sa incercam pe cat posibil sa nu ne insultam unii pe altii recurgand la pacaleli si sa nu ne insultam copiii crezand ca ei nu stiu nimic doar pentru ca sunt mai tineri decat noi. Vor tine minte …

In unele cazuri este adevarat ca stim mai multe decat ei insa nu neaparat intotdeauna. Si chiar daca ar fi adevarat ca “intotdeauna” un adult stie mai mult decat copilul lui, cu greu poti face un copil sa vada viata ca si tine ca adult, dupa ce ai trecut si invatat din multe experiente. Tot ce poti sa faci de multe ori, este sa il inspiri sa se mai gandeasca si acesta e un pas destul de mare.

Apoi se va putea sa se si razgandeasca. Si o va face la un moment dat daca informatia care ii ramane e de calitate.

Ori informatia ii ramane pentru ca o accepta, insa o accepta atat timp cat nu simte ca ii insulti inteligenta.

Multi copii din zilele de astazi vor mai mult ca ieri sa ii recunoastem si sa ii respectam pentru ce stiu. Ne arata poate ca si noi, ne dorim aceleasi lucuri …

Este necesar ca de cand sunt copiii mici, parintii sa incerce sa evolueze atat cat e posibil  in acelasi ritm cu ei si cu ceea ce inseamna viata, pentru ca viata este in schimbare si sunt informatii noi tot timpul si ca atare sunt copii care vor simti in ei dorinta vietii mai navalnic decat noi, care am avut energiile destul de statice pana la un punct, si, pentru ca ei sa nu isi consume energiile risipindu-le la nesfarsit pe experiente din care nu aduna mai nimic ci doar investesc din ce in ce mai mult in dezordine si in dezechilibru, sa se incerce chiar de timpuriu construirea unui climat cat de cat orientat pe constiinta si valori, pe incredere si pe solutii, pe parteneriat si dialog.

Cand sunt mici copiii vad in parinti ori parteneri de joaca ori un tutore care e acolo sa ii creasca si sa le ofere ajutor pentru ca el sa isi indeplineasca din dorinte. Cand incep sa creasca simt nevoia tot mai mult de un partener care sa ii asculte si care sa ii inteleaga prin ce trec ei la varsta lor cu acele toane, atitudini care vin cu varsta si cu felul in care varsta se traieste in timpul de acum.

Nu putem sa tinem timpul in loc si nici nu putem controla tot ceea ce se intampla. Pana cand se aseaza totul este insa necesar si de ajutor sa lucram fiecare in celula sau in sistemul familial in care ne aflam pentru a insufla sentimente constructive si valori in asa fel incat pe langa experientele pe care oricum tinerii le vor trai, sa le ramana in memoria cea mai apropiat situata de mintea lor constienta, acele informatii de valoare si de ajutor ce pot fi extrase atunci cand le este greu si cand nu mai pot.

Una din aceste informatii si o informatie de baza este ca pot avea incredere in parinti.

Nu neaparat ca parintii le accepta totul insa este necesar ca tinerii, copiii sa aiba incredere in parinti ca pot vedea in ei un partener de dialog, o persoana care e deschisa sa ii auda, care e deschisa sa inteleaga si perspectiva lor de viata. Insa pentru aceasta, parintii, este necesar sa le insufle in mod constant in timp, ca increderea in ei, poate sa se intample.

In acelasi timp, e bine ca tinerii, copiii, sa incerce sa inteleaga ca Traieste-ti viata” si “urmeaza-ti inima” nu inseamna a ceda in mod constant unor presiuni sau pulsiuni ce provin din dorinte inabusite.

Sa ne gandim putin cu totii, ca suntem parinti, ca suntem copii, ca suntem tineri sau adulti, la ce traim acum.

Pentru a nu ne ingreuna prezentul si pentru a nu ne transforma viitorul intr-o actiune aproape exclusiva de a incerca sa ne uitam trecutul sau intr-o actiune aproape exclusiva de a ne curata sau vindeca trecutul.

Si din nou “sa ne gandim putin la ce traim acum”, nu inseamna a ne reprima pornirile sau a le nega cu totul. Nici cele de a controla sau de a le controla pornirile, dintr-o perspectiva, si nici cele de a face absolut tot ce ne dorim netinand cont decat de “libertatea” noastra manifestata prin dorinta de a experimenta orice, din cealalta perspectiva.

Inseamna doar a incerca sa le intelegem si sa alegem forma potrivita pentru a le exprima astfel incat sa tinem cont si de contextul nostru dar si de contextul celor care sunt in jur, precum si de felul in care viata se formeaza ca si context in timpul de acum.

Aceasta nu inseamna a inainta in viata, cu temere, control sau frica ci cu discernamant, cu echilibru si intelepciune.

Cand cedam de fiecare data pornirilor care sunt in noi, de foarte multe ori aceasta vine dintr-o forma de iubire excesiva numai pentru propria persoana.

Ideal ar fi ca ceea ce traim sa vina din iubire si atat. Nu din iubire excesiva si nu din iubire numai pentru noi sau numai pentru ceilalti. Ci din iubire si atat. Iubirea stie ca pornirea se poate transforma in energie constructiva  si in sentiment curat, atat timp cat suntem macar putin dispusi sa privim putin contextul si sa nu cedam la nesfarsit impulsului care ne promite o pasiune ce nu o vom uita usor sau o satisfactie de o clipa care in mintea noastra inlocuieste ani de multiple lipsuri sau frustrari.

Indragostiti de pasiune sau de satisfactia de a avea dreptate, e posibil sa ramanem la acest nivel si sa nu cunoastem tot ce e iubirea, impartasita fie intr-un mod universal, impartasita doar in doi sau impartasita pur si simplu.

Traind iubirea, ca un sentiment curat, omul poate cunoaste ce inseamna implinirea pulsiunii sau a dorintelor umane care sunt in noi.

Traind doar pasiunea implinirii dorintei de moment, omul cunoaste numai o implinire momentana a dorintelor umane pe care va cauta din ce in ce mai mult si incepand usor, usor si cu orice cost sa o aiba cat mai implinita, sau mai implinita decat inainte, iarasi sau din nou, iubirea ramanand pe planul doi.

Intre inima si ratiune este necesar sa existe un echilibru.  Intre tineri si parinti, comunicare. Intre noi ca oameni, onestitate si bun simt.

Cu convingerea ca daca vrem, vom gasi o cale sa le impacam pe toate, sa avem o viata plina si frumoasa, careia sa ii pastram fara sa il gandim la modul excesiv de dinainte sau sa il controlam, neprevazutul, cu convingerea ca daca vrem vom gasi acel fir de echilibru ce ne va aduce viata in fagasul propriu facand ca tesatura vietii in comun sa creasca un viitor frumos la modul impreuna, va doresc din inima iubire, echilibru si intelepciune!

*

Autor © Alina Mihai – Toate drepturile rezervate              Photo credit -  Mariya Paskovsky – Thank you for a lovely work !

Alina Mihai | Coach, Trainer, Terapeut
Sedinte individuale si evenimente de grup
 
 
Articole asemanatoare:
This entry was posted in Articole si vindecare and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Lasa un raspuns ღ Multumesc !

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 9 = 18

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>