A observa si a trai o stare …

373533-bigthumbnailCand observi, cand te uiti atent in jur si patrunzi pana dincolo de aparentã continutul experientei si “consumi” la modul constient ce se intampla in tine, nicio biblioteca de pe acest pamant si nici toate adunate, nu iti pot da mai multe informatii câte poti primi intr-o clipa, orice clipa, orice ai face si in orice circumstanta ai fi, oricat de saraca sau incetosata clipa, circumstanta, ar putea sa para …

Pentru aceasta nu sunt necesare pregatiri speciale sau deosebite, trebuie doar sa ne uitam la clipa si sa vrem sa vedem ceea ce cu adevarat ne ofera starea de moment, experienta pe care o traim, in fiecare clipa.

Iar pentru aceasta nu este necesara o alta stare pe care sa ne-o cream iesind din clipa printr-un procedeu specific, controland pana la negare ce simtim, gandindu-ne ca asa ne regasim apoi in alta parte a constiintei noastre de unde credem ca putem privi mai linistiti la tot ceea ce se intampla.

Pentru a primi informatia necesara din tot ceea ce traim in noi si in experienta, nu e necesar sa ne comandam intrarea intr-o alta stare.

“Trebuie” doar sa vrem sa accesam fara presupuneri si prejudecati starea care e deja in noi, sa accesam fara presupuneri experienta clipei care se dezvolta in noi si sa traim asa, anticipat …

“Trebuie” doar sa mentinem acest tip de contact eliberat de judecati cu ce traim, deschisi la adevarul starii si al experientei, atat cat este necesar ca timp pentru a intelege ce stare e de fapt in noi si pentru a intelege ceea ce de fapt se intampla in experienta si in noi, dincolo de aparente, dincolo de explicatiile predeterminate care apar in noi, din povesti de viata de care contextual, mai suntem inca legati.

Uneori insa, acest lucru presupune mult curaj.  Sunt stari si stari si de unele ne este foarte teama. Si de aceea nu pastram contactul si intervenim schimband in clipa respectivã, starea.

In acest fel nu procesam ce traim, ci doar inregistram automat si inconstient starea de moment cu tot continutul ei (cel real si cel pe care credem ca il traim) respectiv impactul neexplorat si neprocesat pe care interactiunea noastra cu contextul experientei “il lasa” absolut de fiecare data in noi,  in ideea in care vom accesa (eventual) toate acestea si le vom intelege la un moment dat, mai tarziu … cand avem timp sau intr-o alta stare ..

Insa asa cream “trecut” si undeva in “viitor” ne vom intoarce sa intelegem, timp in care, acest “trecut” va avea o influenta asupra vietii noastre.

Si cum continutul lui e un continut neprocesat, cu alte cuvinte, e un continut inconstient si posibil de cele mai multe ori subiectiv respectiv indepartat intr-un oarecare grad de realitate, aceasta influenta poate sa produca devieri de la un parcurs de viata care pentru noi inseamna potential realizat.

Daca presupunem ca starea  care e in noi e o stare rea, doar pentru ca ne creeaza disconfort in raport cu ceea ce am fi dorit sa ni se intample, vom vrea automat sa o schimbam si nu ii vom lua mesajul pe care il are pentru noi.

Pentru a ii lua mesajul este necesar un timp in care sa ne imbibam suficient de mult de stare si atat cat este necesar, pentru a ii putea discerne continutul de restul de pareri, pentru a fi clar acel uman “de ce” traim ceea ce traim,  care completeaza un sens uman dar si universal al experientei care se formeaza si traieste in permanenta in interiorul nostru.

Nici stimulul si nici reactia nu sunt aceleasi de fiecare data, chiar daca experienta pe care o traim pare ca se aseamana cu alta. Pentru ca totul este in schimbare.

Insa noi excludem de cele mai multe ori ca totul este in schimbare si acceptam acest lucru si atunci devenim si atenti, doar cand schimbarea este mare si astfel, este evidenta.

Ni se pare ca stimulul si reactia sunt aceleasi ca altele de mai inainte, doar pentru ca experientele seamana intre ele si pentru ca le privim mai mult mecanic, doar din perspectiva a ceea ce am invatat deja si astfel recunoastem prin asemanare, excluzand noul care e inclus atat in stimul cat si in reactie de fiecare data si care genereaza astfel legaturi care seamana numai in parte cu ceea ce am invatat din experientele anterioare.

De aceea multe din metodele pe care le cunoastem, nu se mai aplica uneori si de aceea dezvoltam metode noi.

Vazand ca se aplica insa uneori, ne formam obiceiul de a actiona in baza lor.

Dezvoltam astfel un comportament cum spuneam, mecanic si atentia noastra, campul perspectivei se ingusteaza iarasi, ramanand la nivelul perceptiilor si legaturilor deja create, la nivelul metodelor pe care le accesam.

Pentru a putea fi in permanenta in ritm cu experienta, este necesar sa fim in contact deschis cu experienta.

Sa o putem trai la modul autentic, fara preconceptii, cu campul perspectivei larg deschis, pentru a avea intreaga gama de vibratii la indemana noastra si cu constiintele deschise sa o putem si evalua si sa putem cunoaste fara dubii si starea pe care o avem pe dinauntru in raport cu experienta.

In acest fel, starea pe care o traim si experienta nu ne vor cuprinde decat atat cat este necesar sa isi verse seva de intelepciune in noi, dupa care se disipa, se transforma, de la sine.

Nicio experienta nu se va mai repeta daca si-a implinit menirea. Si cum prin orice experienta avem sansa de a evolua, odata ce am luat din experienta respectiva ceea ce am avut de luat, ea nu isi va mai mentine coordonatele care ne fac pe noi sa spunem, ca traim repetitiv sau ca repetam aceeasi experienta.

Si in tot acest proces noi suntem constienti si dedicati procesului in sine, vietii respectiv, care acum stim ca se intampla, si nu ne mai confundam cu starea si nici cu experienta.

Pentru ca nu te mai poti confunda cu ceva ce deja observi …

Poti numai sa participi, altoit cumva de experienta, creatie si creator traind aceeasi clipa, dedicat fiind insa, doar spiritului pur de creator.

* Daca credeti ca articolul poate fi de folos celor pe care ii cunoasteti, va rog frumos sa il distribuiti “.

Alina Mihai  
Coaching • Consiliere • Terapie
Sedinte individuale si evenimente 
 
 
 
Articole asemanatoare:
This entry was posted in Articole si vindecare and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to A observa si a trai o stare …

  1. Alina Mihai says:

    Buna Aida,

    Ma bucur ca articolul iti este de folos si iti multumesc frumos pentru mesaj. Referitor la ce ai scris, ma gandesc ca daca ai reper in Dumnezeu, daca atentia ta este la ceea ce se intampla in interiorul tau si la cum alegerile iti sunt ghidate din interior, atunci nu e motiv de grija.

    Cumva starea pe care o traiesti si o descrii, este relativ normala. Spun relativ, pentru ca undeva pare sa creeze un fel de grija si la o analiza mai aprofundata este bine de stiut si cata grija, insa in acelasi timp este normala pentru ca descrie un proces firesc al invatarii care se traieste in etape si in care si o intrebare sau mai multe isi au un loc al lor.

    Si daca inca nu poti sti daca tu esti cea care se misca greu sau lucrurile se misca in acest fel, atunci ceea ce ramane de facut este sa astepti pana cand vei avea mai multe informatii.

    Insa asteptarea este necesar sa fie constructiva, in sensul in care observatia a ceea ce traiesti se intampla in paralel cu ceea ce traiesti. A trai este important sa se intample in continuare, asa cum crezi tu de cuviinta in acest moment insa in acelasi timp e de ajutor sa fii deschisa catre ceea ce observi si daca e nevoie sa adaptezi ceea ce traiesti la noile concluzii.

    Iar speranta ta ca lucrurile se vor aseza, atat timp cat nu te indoiesti, te va conduce printre informatii, astfel incat sa le selectezi pe cele potrivite. Si din nou, cu ceea ce ai spus la inceput ca iti e aproape ca reper, si daca aceasta e credinta ta, vei intelege sigur.

    Totul e sa nu te impotrivesti la cum arata clipa ta de viata in acest moment. Incearca doar sa o intelegi ca pe o fiinta care iti propune “lucruri”, fara insa sa ai de la inceput diverse preconceptii legate de felul in care e fiinta si legat de ceea ce iti spune si apoi, vei avea mai multe informatii de o calitate buna, dupa care vei putea din nou sa alegi si totul iti va fi mai clar, in timp ce urmeaza in continuare, sa inveti si alte lucruri. Si procesul se reia.

    Pe langa viata nu ai cum sa treci decat daca presupui in cea mai mare parte ce se intampla si nu faci nimic in general. Insa din aceasta perspectiva, nu cred ca sunt motive sa te ingrijorezi. <3

    Te imbratisez si eu si iti doresc numai de bine !

    Si iti doresc cu drag sa ai o zi frumoasa !

    Alina

  2. Aida Stănescu says:

    Bună Alina :-)

    Mulțumesc mult pentru acest articol! A venit exact la timp, într-o perioadă în care traversez, oarecum, confuzie între stări și realitate…singurul punct de reper fiind eu însămi, Dumnezeu și alegerile interioare. Deși îmi doresc din tot sufletul să fie bine, iar de multe ori și reusesc…parcă se mișcă lucrurile greoi și încă nu îmi dau seama daca eu sunt cea care se mișcă greoi sau este nevoie să aștept.

    Este o perioadă pe care nu știu să o evaluez (încă), dar simt că lucrurile se vor așeza în timp. Sper doar să înteleg cu adevarat și să nu trec pe lângă propria viață :-)

    Încă o data mulțumesc și pe curând cu bine :-) >:D<

    Cu drag,
    Aida

Lasa aici, un gand sau o traire ... ღ

Your email address will not be published. Required fields are marked *


4 + = 9

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>