Flori de ganduri pentru mame ….

Flori de ganduri pentru mame ….

inima-din-floriAstazi de 8 Martie am simtit sa scriu cateva randuri despre relatia dintre mama si copil.

Relatia dintre mama si copil este una din relatiile cele mai puternice de pe acest pamant, pentru ca e prima relatie pe care o traim concret.

Mama este reperul cel mai important in viata (concreta) a unui copil si nu as vrea sa dezavantajez cu absolut nimic barbatul.

Pur si simplu este un reper daruit de la natura tuturor prin nasterea pe care o traiesc impreuna o femeie cu copilul ei.

Legatura dintre mama si copil este o legatura care exista de dinainte de a veni pe lume si ea capata o forta din ce in ce mai mare in momentul in care fatul incepe sa isi traiasca viata lui, acolo, inauntru … in femeie si in mama.

Putem pansa oricat sufletele noastre, cu absolut orice, insa daca in suflet mai purtam suparari pe mama, pentru orice ar fi facut sau pentru orice nu a facut, pentru orice ar fi spus si a durut sau orice nu a spus si iarasi a durut, pentru tot ce a vrut sau nu a vrut sau pentru tot ce nu a putut, ceva din noi traieste in permanenta in trecut si produce un ecou de suferinta in viata noastra de acum.

Acest ecou de suferinta nu ne lasa sa ne dezvoltam complet, sa ne acceptam si sa inflorim din propria feminitate, ca femei, nu ne lasa sa cream decat conditionat de prezenta unor stimuli din exterior, care ar trebui sa  poata sa trezeasca in noi, ceea ce nu putem trezi chiar noi, purtand in suflete, acest ecou de suferinta. 

Poate nu gresesc cand afirm ca orice mama a gresit fata de copilul ei macar o data. 

Desi avem toata cunoasterea acestui univers in noi, de cele mai multe ori invatam aceasta lectie de viata, invatam ce inseamna a fi mama, in timp ce o traim si e firesc sa se intample si greseli. 

Si mama se sperie si se infurie cateodata, si mama simte uneori ca este greu si nu mai poate,  si mama e un om care poate are vise si traieste un moment in care i se pare ca timpul ei de viata trece altfel decat si l-a imaginat.

Este adevarat, nu copilul e de vina. Insa si  mama este om si poate sa greseasca.

Un copil vine intr-un fel anume pe acest pamant si abia acum invatam ca oameni ce inseamna constienta.

Asa incat e greu sa stim cand e momentul potrivit pentru a aduce pe lume un copil si abia acum capatam priceperea in a ne pregati sa intampinam acest moment asa cum se cuvine.

Abia acum invatam ce importanta are si ce inseamna a concepe cu iubire, ce inseamna si cum facem sa primim in pantec cu iubire viata noua care vine,  ce inseamna si cum o crestem in pantec cu iubire, fara frici, fara griji si fara teama, pana cand paseste in acesta lume si de abia acum invatam cum sa insotim aceasta viata cu iubire, fara griji si fara teama, pentru a nu “strivi” cumva printr-o greseala fara voie sau din nestiinta sau din suferinta adunata sau da, uneori si din orgoliu, vreo petala a sufletului care a venit sa se imbogateasca din aceasta experienta a sa in lume.

Inca invatam ce inseamna sa fii mama si inca invatam ce inseamna sa fii tata, a fi in preajma unei femei si alaturi de o femeie care devine mama. 

La radacina acestei vieti este un izvor a carui gura de iesire nu trebuie sa fie astupata cu resentimente si dureri pentru ca altfel fluxul vietii nu ne anima bucuriile si comorile din suflet pentru a putea trai plenar aceasta viata si pentru a putea crea din suflet, o viata care sa ne fie draga. 

De aceea relatia cu parintii este importanta si mai ales, relatia cu mama datorita felului in care se impletesc in pantec destine ce trec dincolo de granitele acestei vieti …

Nu azi in mod special si de azi inainte niciodata, pana cand nu vine iar un 8 martie in viata noastra, avem ocazia sa o onoram pe mama exact asa cum (inca) este sau cum poate, ca a fost.

Insa azi, poate poate fi inca un pas in relatia cu mama noastra si azi poate este mai usor deoarece trairea colectiva reprezinta un catalizator al sufletelor noastre care se deschid catre femeie in toate rolurile ei.

Si venind in sufletele si in gandurile noastre, ganduri si emotii care au toate in continutul lor ceea ce numim iubire, e posibil ca rani vechi sa se inchida, daca ne dorim si noi sa facem pasul.

Sufletul inchis pentru o greseala a cuiva fata de noi, nu este al nimanui …

Este al nostru…

Si nimeni nu il poarta in piept inchis, in locul nostru.  

Si a merge in aceasta lume cu sufletul inchis e ca si cum nu am avea miros, nu am auzi, nu am putea gusta, nu am putea simti ceea ce inseamna a atinge si am privi in lume cu priviri pustii.

Ce experienta sa putem trai pe acest pamant avand sufletul inchis, cand faptul ca gustam aceasta viata si ne bucuram, tine in primul rand de sufletul din noi ?

In ce spun, nu e vorba neaparat despre iertare, ci e vorba despre a alege altfel.

De a ne decide in primul rand interior daca vrem sa mergem in aceasta viata cu un suflet impacat si liber, daca vrem sa stim ce inseamna bucuria adevarata, sa putem trai iubirea si toate sentimentele frumoase pe care cred ca am venit de fapt sa le traim cu totii in aceasta viata. 

Veti spune poate, ca este necesar sa treaca un timp sa putem trai si practic, ceea ce decidem. Si nu e gresit.

Insa noi, sa ne decidem.

Tot ceea ce traim se aduna in suflet si inseamna bagajul pe care il luam cu noi pentru o alta viata insa pana atunci il purtam cu noi in fiecare clipa.

Poate fi greu si dureros si plin de amintiri nevindecate sau poate fi usor ca o carte cu poze in care da, nu in toate pozele suntem surprinsi de viata, razand si minunati, insa depinde mult de noi ca la un moment dat orice ar fi fost, cand ne uitam la ele sa putem spune povestea vietii noastre cu zambetul pe buze si in asa fel incat va aduce zambet si pe buzele celor din jur.

Spun toate aceste lucruri, pentru ca traiesc multe povesti de viata care nu imi apartin, dintre care unele as putea spune dureroase si extreme si vad des cum sufletul din om, aceasta forta vie care ne insufleteste se poate reimprospata si poate reimprospata chiar si de la distanta atunci cand se deschide, viata unui om. 

Sa incercam astazi de 8 Martie sa facem pace cu trecutul, sa aducem Viata unul altuia in suflet si sa lasam sa ne alimenteze din plin izvorul vietii si al vitalitatii noastre care s-a deschis in noi, si prin mame, atunci cand am pasit pentru prima data in aceasta lume.

Sa ne gandim la mamele noastre si sa dam o sansa sufletului din noi sa fie liber de tot ce a strans ca suparare, sa ne iubim unii pe altii si sa ne iubim pe noi si astfel … 

Va doresc cu drag o zi frumoasa petrecuta impreuna in pace si iubire, oriunde sunteti fiecare !

Daca credeti ca articolul poate fi de folos celor pe care ii cunoasteti, va rog frumos sa il distribuiti .

Va multumesc,

Autor, Alina Mihai  
Coaching • Consiliere • Terapie
Sedinte individuale si evenimente 
 
 
 
This entry was posted in Articole si vindecare and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Lasa aici, un gand sau o traire ... ღ

Your email address will not be published. Required fields are marked *