Putem invata despre tot ce ne dorim ….
*
Cand nu stim ceva sau avem o intrebare, cand avem dorinta de a sti si de a cunoaste mult, putin, subtil, concret, un lucru este bine sa il tinem minte de la inceput.
In aceasta viata, putem invata despre tot ce ne dorim, oricat de subtil sau de concret ar fi sa fie sau poate ar putea sa parรฃ.
Singura “conditie” necesara, este sรฃ acceptam anticipat ca exista o experienta a invatarii si sa o intampinam de fiecare data cand se intampla, ceea ce ar putea sa insemne in fiecare clipa, cu mintea si cu inima deschise.
Astfel, materializam si invatarea insa o si implinim cu bucurie.*
*
* In completare, puteti gasi alte cateva informatii mai jos, in sectiunea “Comentarii”, care sper sa fie de folos celor care doriti sa aprofundati.
Cu drag,
Autor, Alina Mihaiย Coachingย โข Consiliereย โข TerapieSedinte individuale si evenimenteย
Multumesc pentru informatii!
Curiozitatea este primul pas spre aflarea unor informatii si este intr-adevar unul dintre stimulii ce pot duce la invatare.
Curiozitatea mai implica insa, de exemplu si dorinta de a intra in intimitatea unei persoane fara nevoia sau dorinta de a o intelege sau de a invata ceva de la persoana respectiva. Reprezinta un gust pentru un anumit gen de informatii care nu intotdeauna e si onorant.
In afara curiozitatii, ca stimul pentru invatare, sau pe langa ea, mai exista de exemplu si nevoia de a intelege anumite aspecte sau dorinta de a le intelege intr-un mod profund (nu incrancenat), de a le cunoaste. Curiozitatea si aceasta abordare sunt destul de diferite.
Omul se deschide intr-un fel si primeste si percepe intr-un fel ceea ce acceseaza, daca este numai curios si altfel face toate acestea, daca exista o nevoie sau dorinta reala sau si o nevoie reala pe langa curiozitate, de a trai apropierea unei cunoasteri mai profunde sau, daca din start este orientat sa invete, ceea ce din start il predispune si la alte experiente dar si sa traiasca orice experienta altfel, decat in cazul curiozitatii.
Intentia noastra este astfel importanta.
Una este sa fiu curioasa de pilda despre vindecare sau despre Dumnezeu pentru ca vreau sa “fiu in randul lumii” care vvorbeste despre asta si altceva este sa vreau sa aprofundez ce inseamna acest lucru, sau sa raspund unei chemari din mine pentru a intra in contact profund cu ceea ce inseamna vindecarea sau ce inseamna Dumnezeu.
Sunt locasuri diferite si modalitati de accesare si invatare diferite si din start se configureaza o cale de deschidere si abordare.
Daca sunt doar curioasa despre acestea pentru ca am un scop de imagine legat de ce aflu, cu greu voi accepta de pilda experienta unei boli pentru a cunoaste vindecarea ei si e posibil sa ma opresc devreme cu aceasta cautare.
In timp ce daca imi doresc din inima si din fiinta mea sa cunosc ce inseamna vindecarea sau sa ma apropii intr-un mod profund de ceea ce inseamna Dumnezeu sau percep in mine o chemare catre aceste aspecte, ma voi deschide mai firesc catre o experienta practica, concreta, care imi va facilita accesul si voi coopera pe termen lung pana ce se realizeaza si intern experienta vindecarii sau a invatarii, cum spuneam, privita si traita din mai multe unghiuri.
Curiozitatea insa poate fi schimbata pe parcurs. Ceva poate sa ne impacteze la un moment dat din ceea ce aflam si din curiosi “nesanatos” putem sa devenim interesati profund.
Daca suntem orientati catre invatare sau mai corect spus SI catre invatare, atunci curiozitatea ne poate onora si implineste si invatarea la un moment dat. Daca suntem orientati predominant doar spre aflarea unor informatii ne gasim ori in situatia descrisa la inceput, ori in situatia de acumulare a unor informatii fara insa a le si valorifica intern in sens de crestere umana, personala. Insa cum spuneam, si acest lucru poate fi schimbat si aici cred ca este o parte din minunatia vietii, ca putem lucra cu toate aceste aspecte, daca ne dorim.
Alina Mihai
Invatarea trece dincolo de curiozitate, intrucat invatarea este mai profunda decat curiozitatea, acceseaza altfel de resurse, e un altfel de proces si urmeaza un altfel de proces intern.
Invatarea necesita o apropiere de “subiectul” sau de “obiectul” invatarii, o preocupare pentru acesta, dar si o experienta “mai intima” a lui si ca atare o experimentare a lui dincolo de suprafata si de ceea ce pare evident sau in unele situatii, este declansat ca urmare a primirii unei informatii care are sens.
Invatarea nu se intampla intr-un mod temeinic intr-un om fara o experienta practica, concreta a ceea ce vrem sa invatam, proces prin care ce ne dorim sa aprofundam sau sa cunoastem, se dezvaluie si mai concret si se sedimenteaza anumite aspecte, proces care are loc in timp prin experienta repetata din mai multe unghiuri, astfel incat la un moment dat sa putem sa spunem impreuna cu “trairea” la nivel intelectual, ca am invatat ceva, ca stim.
De aceea am adus in atentie “experienta invatarii”. Pentru ca ea precede invatarea, faciliteaza invatarea, concentreaza invatarea si dintr-o anumita perspectiva, inseamna invatarea.
Alina Mihai