Despre transformare si cutremur

Azi noapte a fost cutremur, un cutremur scurt dar care s-a simtit destul de bine.

Cu siguranta ca, cutremurul va fi abordat de mai multa lume, asa incat as vrea sa subliniez doar cateva aspecte pentru cei care vor dori sa le citeasca.

Cutremurul este o experienta de viata in care nu avem ca oameni prea multe optiuni.

E ca in avion cand sunt turbulente mari si singura optiune pe care o ai din punct de vedere fizic, este sa iti pregatesti parasuta si sa stai cat poti de calm.

In aceste momente iti dai seama ca viata se poate curma brusc si dintr-o data si tot ceea ce inseamna viata ta planificata, in acel moment poate sa dispara.

Multa lume se gandeste in acele clipe ca daca ar mai avea o sansa ar deveni mai bun. Ar iubi mai mult parintii, copiii, lumea, soarele, viata si ar aprecia mai mult valorile sufletesti decat cele materiale. Multa lume in acele clipe isi revizuieste cu o constiinta (mai) clara planurile si, si le aseaza pe noi baze.

Desi pare straniu aceasta chiar se intampla si se intampla, in chiar acele clipe.

Deoarece in acel moment de tensiune, constiinta noastra se deschide suficient de mult astfel incat noi primim multe informatii dintr-o zona mai profunda a noastra si cum ele vin prin intermediul constiintei noastre, deciziile pe care le luam, calea spre care ne indreptam in acel moment este o cale a armoniei si deciziile privesc eventuale reconcilieri ale unor experiente pe care atunci devine evident ca le-am trait in alt fel decat in cel in care, “ar fi fost mai bine”.

Ce este intersant de remarcat este ca in aceste experiente, oamenii in general se hotarasc sa devina mai buni si nu mai rai. Se hotarasc sa iubeasca si nu sa urasca. Sa ierte si nu sa pedepseasca. Cei mai multi oameni au un proces de constiinta in acele momente si se clarifica cumva, iar rezultatul e o transformare in plan interior.

Afara poate de cei care sunt mult prea dedicati controlului de sine si pentru care e un act de vitejie sa stai cat mai nemiscat emotional in viata si evident si in acele clipe.

Si daca ne gandim la faptul ca cei care sunt deschisi catre a transforma ceva in viata lor, care au o constiinta vie undeva si care in acele clipe au un “proces de constiinta”, inseamna ca in momentele de tensiune, constiinta noastra se poate deschide numai catre ceva “bun” si ca ce este dincolo de ceea ce traim noi in mod uzual, e o lume in care exista o lume de valori mai vie decat cea pe care o traim in mod normal.

Chiar daca pare inutil a lua decizii in acele momente in care nu stii daca mai ai ocazia sa le pui in aplicare, este totusi absolut benefic ca se intampla aceast proces de constiinta, deoarece cand un om decide in acea stare ca ar fi putut sau ar putea sa fie mai bun, cand un om iarta in acele clipe in care ca fiinta e aproape de total, deschis, inauntrul sau se intampla o transformare care va continua sa ii ofere beneficii in momentul in care el va continua cu viata, iar daca viata lui va fi sa se opreasca acolo, omul  pleaca “spovedit” si cu o lectie a vietii in destul de mare parte, invatata.

Aceasta se intampla deoarece in acele momente nu ai cum sa mai trisezi si nu ai cum sa mai amâni. 

Nu poti lua in acele clipe decizia de a fi mai bun, nu poti ierta ce s-a petrecut in viata, nu poti sa vrei sa iubesti mai mult, doar ca sa impresionezi pe cineva sau ca sa obtii beneficii din partea altor oameni si nici nu poti opri sau lasa pe mai tarziu acest proces al constiintei pe care omul il are asezat, undeva inauntrul lui ca o sansa, ultima cateodata, de reconcilere cu tot ce a trait, proces pe care omul il traieste de obicei cand viata sa e amenintata in mod concret si pare in acele clipe ca va lua sfarsit.

In acele clipe esti tu cu constiinta ta si ce decizii iei, le iei la modul sincer si le iei. 

A nu se intelege dupa aceste randuri ca imi plac cutremurele si ca abia astept sa ni se intample.

E interesant insa de retinut si de reflectat la cateva aspecte de catre cei care isi doresc sa faca acest lucru si poate este si de ajutor sa reflectam la faptul ca:

•  in acele clipe se intampla un proces al constiintei, 
• este inca necesara o tensiune ca noi sa trecem printr-un asemenea proces care inseamna revizuirea, acceptarea unor elemente si asezarea a ceea ce ramane pe noi baze, astfel incat acele consecinte pe care le-am creat sa nu se mai intample,
• in aceasta tensiune ne deschidem catre ceva care este evident ceva BUN si cã alta varianta in acele clipe pare ca nu mai exista, nu exista rau catre care atunci sa ne deschidem si astfel este evident ca in viata noastra constiinta pe care o avem ne indreapta catre constienta, armonie si catre echilibru,
• luam deciziile corecte si atunci suntem capabili sa le luam la modul sincer.

Mai exista cateva aspecte la fel de importante, de data aceasta legate de cutremur si de modul in care se intampla, de conexiunea emotiilor noastre cu faptul ca, cutremurele se intampla, la care am putea sa reflectam.

Pamantul este o fiinta vie. E un organism care traieste in mare parte din emotii, aproape ca un om. E facut din energie si din ceea ce cream noi cu energiile de suflet pe care le avem, restul fiind numai perceptia noastra ca pamantul e solid.

Organele pamantului suntem fiecare dintre noi.

In noi exista in permanenta transformare si in aceste clipe este mai accentuata si exista si aceasta nehotarare catre ce cale sa ne indreptam.

In aceasta nehotarare fiecare emitem unde.

Cu cat nehotararea e mai mare, cu cat o parte dintre noi trage intr-o directie si o parte trage in alta directie si cu cat acest lucru se intampla sub forma unei lupte, cu atat mai mult, aceste unde creeaza o miscare ce se poate asemana cu un vartej de energie care angreneaza in miscarea sa mai multe forte care nefiind in armonie si in conclucrare constienta, determina propagarea acestui continut contradictoriu intr-o forma materiala care sa il reprezinte.

Pentru ca noi, ca oameni, cream cu fortele pe care le avem active inauntru. Cu energiile pe care le avem, cu emotiile pe care le emitem. Gandurile au o mare importanta insa de multe ori emotiile sunt sau pot fi, mai evidente.

De aceea este necesar pentru ca o creatie sa fie in armonie, ca toate acestea ganduri si emotii, ale noastre in plan individual cat si in planul colectiv, sa fie in echilibru si de aceea este necesar sa existe o congruenta intre ceea ce gandim si simtim si ceea ce facem.

Cu riscul de a insista prea mult deoarece revin  cu cateva aspecte pe care le-am comunicat deja intr-o notita anterioara, ceea ce traim ca experiente reprezinta un context in care ceea ce avem inauntru, devine evident. Iar noi, prin posibilitatea pe care o avem de a alege transformarea acestui continut si nu trairea lui haotica sau “deversarea” lui in oameni si in mediu, putem crea relatii si schimbari bazate pe intelepciune, pe dialog, pe conlucrare, pe principiul armoniei sau, putem crea “razboi”.

Se pare insa ca uneori ceea ce continem e deja destul de mult si in unele situatii nu ne lasa loc sa alegem si pur si simplu “dam pe dinafara” si cream in continuare tensiune.

In acest moment suntem impartiti pare ca destul de clar si ceea ce emitem ca parti este consistent. Si acest lucru, e un lucru care se vede in planul colectiv si in miscarile care au loc in societate.

Cred ca este important sa intelegem ca felul in care alegem noi sa traim momentul ca e el un moment de tensiune sau e un moment pe care il percepem fara tensiune, ne defineste atat fiinta cat si viitorul, ne defineste urmatorul sir de experiente cat si continutul lor si ca atare poate defini si daca va mai fi sau nu cutremur, intr-o masura destul de consistenta. 

Alegerile pentru noi ar fi, ca cei care am ales sa existe transformare sa ii dam o continuare si cei care nu am ales sa o facem inca, sa ne gandim macar daca starile de tensiune si de ura pe care le traim, ne aduc bine si daca ajungem la concluzia ca exista in ele un beneficiu sa ne gandim apoi daca aceasta este o solutie si o stare pe care sa vrem sa o traim la modul colectiv, pe termen lung.

Transformarea despre care am amintit este un proces de constientizare activa, responsabila si sustinuta si nu un proces in care ne imaginam, ca o tehnica imaginativa prin care noi ne curatam la modul energetic, ca dam tot ceea ce nu ne convine, toata incarcatura noastra “negativa” intr-un “cos de gunoi universal” aflat in mijlocul pamantului unde se transforma singura ..

Asa dupa cum, transformarea care presupune trairea intr-o stare din ce in ce mai constienta, nu inseamna nici un proces in care ne imaginam ca facem dus in fiecare dimineata cu “lumina” sau cu “energie pozitiva”, pentru a deveni mai buni si mai curati de energiile “malefice” pe care le avem sau care ne inconjoara, lasand sa se scurga prin canalizare tot in mijlocul pamantului, toate aceste continuturi pe care le purtam..

Poate a venit momentul sa ajungem la o constiinta mai matura (si)din aceste puncte de vedere, din punct de vedere al gandirii spirituale si al practicilor noastre si sa ne indreptam in acelasi timp catre a face intr-un mod concret,  ceea ce spunem.

Pentru ca daca vorbim de transformare, de iubire, de respect si de valori, de a fi Unul cu sine si cu tot ceea ce ne inconjoara, de iubirea pentru “mama Pamant”, de “salvarea planetei mama”, sa ne aliniem si falta si sa fim noi cei care suntem responsabili de ceea ce avem de transformat onorandu-ne astfel drumul evolutiei noastre si iubindu-ne astfel si pe noi cat si planeta.

Poate este clipa sau momentul in care sa redevenim constienti de contributia noastra la tot ceea ce se intampla si sa ne asumam ceea ce continem, chiar daca nu ne place si sa incepem sa lucram la modul constient la transformarea incarcaturilor pe care le-am adunat de-a lungul vremii si al vremurilor in noi. 

Munca pe care o are fiecare de facut este frumoasa. Un proces de transformare petrecut real si nu doar in imaginatia noastra, este un proces de revelatie care ne descopera noua pe noi insine intr-o “forma” pe care nici cu cea mai exersata imaginatie nu avem cum sa o cuprindem.

Tocmai pentru ca e un proces de renastere interioara care merge pana la nivelul in care “omul”, nu plecase inca, in drumul lui spre forma.

Imaginatia este un proces destul de controlat, pentru ca stim de la inceput ce ne dorim sa ne imaginam si unde vrem sa ajungem si utilizeaza informatii pe care omul deja le cunoaste, multe dintre ele fiind conditionari neconstientizate (inca).

Transformarea este un proces innoitor, revelator si informatiile pe care le primim prin propria transformare sunt informatii autentice ce vin din interior, care sunt noi din perspectiva mintii constiente si care isi reveleaza adevarul pe masura ce ne transformam avand lumina constiintei pe acele nuante care nu reprezinta adevarul.

Poate fi de ajutor sa reflectam, daca dorim, la aceste aspecte, sa reflectam la aceasta constiinta si individuala dar si colectiva care sa ne indrepte catre energii de conlucrare si nu catre energii de forta, sa reflectam la echilibru insa nu prin forta mintii ci prin dorinta sincera de a cunoaste si de a trai ce inseamna adevarul, sa ne orientam catre lucruri, practici, informatii pe care aplicandu-le sa ne punem in valoare varsta fizica si varsta spirituala si sa incercam sa aducem mult in lume in aceasta perioada, constienta si valorile de sine ca o contributie personala, responsabila de prezentul si de viitorul nostru atat ca oameni cat si ca forma energetica subtila care materializeaza pana la un punct, pamantul.

Daca credeti ca articolul poate fi de folos celor pe care ii cunoasteti, va rog frumos sa il distribuiti .

Va multumesc,