Septembrie 2012 – pasi catre o noua era 

Evolutia noastra se petrece in etape si se intampla in timp, asa cum inca il percepem.  

Din perspectiva faptului ca evolutia noastra se petrece in etape, septembrie 2012 reprezinta un inceput al unei noi etape si are o energie creatoare de noi posibilitati pentru cei care cauta adevarul sau realizarea sinelui, pentru cei care doresc pacea si o viata bazata nu pe conflict si interese ci pe conlucrare, constienta si valori.

Aceasta energie exista ca urmare a unor eliberari care s-au petrecut la nivel individual si in acelasi timp in masa, in etapa care se incheie cu acest sfarsit de august.

Orice eliberare care se realizeaza, atat individuala cat si colectiva, creeaza un flux care antreneaza in miscarea lui alti oameni care isi doresc ca interiorul lor sa cunoasca o schimbare, care isi doresc sa traiasca si implineasca viata in acord deplin cu un sens pe care il poarta fiecare la nivel profund si care sunt dispusi sa isi cunoasca si sa isi asume contributia la propria transformare.

Care inteleg ca in viata exista potentialul unei impliniri umane, materiale, printr-un anumit nivel de trai, statut, realizari profesionale si in plan relational si in acelasi timp ca potentialul respectiv nu reprezinta tot ci doar o parte dintr-un potential mai mare care ne priveste ca fiinta dintr-o perspectiva de ansamblu, ce cuprinde insasi originea reala si originalitatea a tot ce suntem si reprezentam.

Si care inteleg in ceea ce priveste sensul vietii, ca exista in primul rand un sens, ca acest sens poate cuprinde implinirea materiala, insa din nou, ca aceasta implinire materiala, nu este insusi sensul.

Se continua astfel, ce s-a inceput anul trecut si anume asumarea, la care se adauga noi constientizari si noi elemente “cheie” pentru momentul de acum, din care pentru inceput putem sa amintim, congruenta si cuvantul “impreuna”.

Un nou val de oameni vor percepe realitatea intr-un mod din ce in ce mai apropiat de felul real in care se intampla totul si din ce in ce mai indepartat de felul bazat doar pe presupuneri, pe asocieri de date si pe interpretarea lor si din ce in ce mai mult ceea ce afirmam vine dintr-un interior adanc de unde atunci cand ne situam, ca si perceptie si constiinta, ne este mult mai usor sa facem si sa respectam ceea ce spunem.

Congruenta, in contextul transformarii personale, este o manifestare a unitatii si reprezinta o etapa importanta.

Vom crea astfel, atat cat vom dori, adevaruri si valori in loc de demagogie, acolo unde fiecare dintre noi isi are locul, in domeniul lui profesional, in relatiile pe care le cultiva, atat profesional cat si social, in relatiile apropiate, de parteneriat, prietenie, cuplu si familie.

In acest fel, experientele care vor urma, capata un altfel de contur atat in plan individual cat si din punct de vedere colectiv si vor avea in timp continuturi noi din ce in ce mai putin incarcate de ura si minciuna, lupta si conflict.

Eliberarile care s-au produs pana acum, inseamna ca o buna parte dintre oamenii de pe pamant s-au apropiat de adevar intr-un sens real, simtit, intelegand destul de mult din ce era fals si neadevarat in mintea si in viata lor, eliberand in acelasi timp energii si emotii  ale separarii precum invidia, minciuna, partinirea, abuzul, lipsa de respect, manipularea, interesul, ambitia personala, judecata, falsa umilinta, mania, graba, lenea, neasumarea, furtul, lipsa de responsabilitate, nemultumirea, batjocura, avaritia, mandria, controlul, frica, dependenta, anarhia, ironia, superioritatea si lasand loc unor informatii mai profunde, mai extinse ca inteles in sensul lor universal, ca respectul, autenticitatea, creativitatea, originalitatea, prezenta, constienta, congruenta, bunul simt, echilibrul, conectarea, simplitatea, bucuria, neconditionarea, valoarea autentica de sine, onestitatea, implicarea constienta, sentimentul pur si adevarat, libertatea, constiinta, modestia.

Toate acestea inseamna ca aceasta buna parte dintre oameni si-au regasit deja sau au inceput deja sa isi simta statutul lor real dar si prezenta lor umana de care nici nu se mai tem si pe care nici nu si-o resping si pot acum sa isi implineasca rolul, clar, curat, direct si constient, acolo unde este fiecare, fara a mai apela la “mijloace care scuza scopul” si fara a se mai atasa de ele sau de el.

Eliberarile care pun in miscare o asemenea energie sunt eliberari autentice, care nu se intampla la nivel imaginativ si in care ceea ce a fost realizat ca si inteles si intelepciune din experientele de viata de pana acum, a avut pana in acest moment ocazia implinita de a se transfera ca si continut activ, generator de realitate, in propria viata, in evenimentele zilnice pe care le traim, fiind astfel confirmata evidenta lor.

Aceste eliberari transfera un continut substantial de adevar si calitate personala, persoanelor care le-au trait si care astfel prin trairea lor in plan concret si in fiecare zi, adauga unui context exprimat la modul colectiv prin fiecare dintre noi, un continut cu un potential real de eliberare si de sprijin pentru toti.

O munca personala care s-a intins pe ani si care in aceasta perioada incepe sa dea rod nu doar pentru un singur om ci si pentru beneficiul celor care vor sa elibereze tot ce este fals creat in viata lor, prin obiceiuri, lupta, non – valori, tipar si paradigma si sa se aseze cu adevarat pe drumul care le apartine si ca forma si ca sens.

Cum se intampla aceste fluxuri de eliberari?

In permanenta avem la dispozitie experiente. Mai mari sau mai mici ca durata in timp, ca profunzime sau ca numar de participanti, individuale sau de grup, colective. In fiecare experienta exista un cumul de factori care pot produce tensiuni, datorita unui continut variat al separarii pe care inca il avem si al manifestarii lui in functie de circumstanta in care ne situam.

Tensiunea care se creeaza, o traim in contextul constiintei colective de acum, ca o urmare a inchiderii constiintei noastre in timp, in granitele unei minti si a unei realitati, pe care le-am vazut pe fiecare altfel decat sunt cu adevarat. Aceasta tensiune, intr-un viitor nu va mai fi.

In fiecare experienta pe care o traim, noi putem alege.

Fie putem merge pe o cale de lupta, teama si control fie putem alege calea constientei, calea propriei eliberari, calea constiintei, a iubirii, a modestiei.

Ceea ce alege fiecare, materializeaza fiecare.  Atat pentru sine, cat si pentru cei din jur, pentru experientele pe care le traim fiecare dintre noi dar si pentru experienta colectiva pe care o traim cu totii. Materializam astfel  experiente fie cu un continut de evolutie reala pentru fiecare, pentru toti, fie experiente cu un potential de evolutie redus datorita unui continut activ de teama si control.

Astfel daca de pilda suntem in postura de a invidia pe cineva putem alege fie sa lucram cu invidia care e in noi, fie sa dam curs invidiei care e in noi.

Cand mergem mai departe si traim invidia din noi, traim alaturi de ea, ura si manipulare, proiectie, imagine de sine, mandrie, teama si control, un intreg context interior care este astfel activat si care prin actiunea noastra care se petrece in mod voit, se autoalimenteaza si se dezvolta in primul rand in noi.

Iubirea de sine si iubirea in general se trezesc treptat si daca sunt alimentate in mod constant prin alegerea de a le folosi, adica de a le si trai sau a le si manifesta fata de noi, fata de viata si fata de cei care sunt in jur si nu le putem trezi total daca noi alegem sa manifestam cu totul altceva in ocaziile vietii pe care o avem.

Pentru ca din nou, ceea ce alegem, materializam dar si alimentam prin materializare.

Cand ne hranim din invidia care e in noi, o aducem si in jur, o lansam in lume si cream un fir subtil, prin intermediul caruia continuam sa ne alimentam din ea, ingrosand astfel valul de pe chipul nostru si ingrosand astfel cantitatea de iluzie care e in noi, totul devenind apoi pentru noi din punct de vedere al eliberarii noastre mult mai greu.

Astfel cei care au ales pe parcursul experientelor lor de pana acum, alte cai decat teama si controlul, au ales sa lucreze cu invidia din ei, cu asumarea unui credit pentru o munca ce nu le apartine, cu barfa, cu discreditarea, cu influenta prin vointa lor, cu minciuna, cu autoinaltarea, cu toate manifestarile care creeaza separare intre noi si din noi roboti, au accesat prin simpla alegere a lor, alte surse mult mai pure si prin propriul lor comportament le-au dat viata pentru ei si pentru cei din jur creand astfel de multe ori experiente in care in loc de lupta s-a intamplat un echilibru, in loc de dezbinare, oamenii s-au reimprietenit.

Pentru a fi liberi, drumul transformarii cere la un moment dat curaj. Sa ne privim la un moment dat cu ochii mintii asa cum suntem cu adevarat, ca forma in curs de manifestare si ca potential.

Vazandu-ne dezbracati de materialul incarcat al urii care e in noi, putem vedea atunci si restul. Si cand cu ochii mintii eliberati de valul imaginii de sine si al rolului ales, vedem ce inseamna restul, alegerea se face de la sine. Dar avem nevoie fiecare, de curaj.

Curajul de a ne deschide ochii, de a vedea, de a alege binele, frumosul care sunt in noi si de a lucra cu restul. Si curajul de a pastra decizia pana cand nimeni si nimic nu ne mai poate transforma si intoarce intr-o identitate iluzorie creata pe orgoliu. 

Ce se intampla in continuare?

Fiecare dintre cei care si-au extras intelepciunea sau invatamintele perioadei care a trecut, perioada personalizata pentru fiecare in functie de cate cicluri a strabatut fiecare pana acum si de cum le-a strabatut, se va regasi in palierul energetic si informational, imediat urmator celui pe care prin desprinderea dar si manifestarea in plan uman, a vietii practice de zi cu zi a invatamintelor desprinse, au avut ocazia sa il completeze.

Se vor elibera in continuare paradigme, idei false despre viata, despre lume, se vor elibera in continuare perceptii eronate, se vor produce vindecari pe cale naturala, se vor realiza deschideri catre propria valoare in timp ce se va recunoaste valoarea reala a tuturor, se vor traversa si momente dificile insa va fi cu totul si cu totul altfel.

Cu un alt fel de a privi viata si cu o energie proprie mai asumata, cu un sentiment real a ceea ce inseamna “viata”,  “a crea” si “impreuna”, precum si cu o cunoastere adecvata a unor principii ale modului in care se creeaza realitatea atat individuala cat si colectiva plecand din plan subtil, de la energiile pe care le manifesta fiecare constient si/sau inconstient, ceea ce percepem ca “momente dificile”, se vor traversa cu totul altfel si se vor crea in timp prin transformarea autentica a fiecaruia dintre noi, un alt tip de experiente in comun, ceea ce inseamna un alt tip de experiente personale si o alta experienta a evolutiei la nivelul colectiv.

Trecerea la un alt comportament, creeaza insa intr-o prima faza o senzatie de teama si de disconfort, deoarece se intampla deseori sa fim parte componenta in planul material a unei vieti sau din sisteme deja create pe alte baze si “valori” si in interiorul unor relatii pe care le-am construit mai mult sau mai putin artificial din frica, interese si nevoi.

Insa cei care sunt dedicati transformarii autentice a lor si nu doar acumularii teoretice de vaste cunostinte, experiente “spirituale” sau crearii unui mediu sigur din punct de vedere al imaginii de sine si al unui beneficiu material, vor simti cu adevarat ce inseamna sprijin din partea acestui camp datator de viata din intregul univers, chiar daca nu au in acest moment formata constienta in totalitate a existentei lui si vor regasi in privinta acestui sprijin un corespondent in propriul lor interior curat cat si in oameni cu un caracter ferm, cinstit, impreuna cu si alaturi de care incep din ce in ce mai mult sa simta ca vor si pot sa se dezvolte.

Se creeaza astfel, un liant de constiinta care activeaza in fiecare dintre noi tot ce e mai bun, astfel incat ceea ce se va crea ca experienta intre noi va avea in fapt trait, aceeasi calitate.

Ce inseamna senzatia de disconfort?

Senzatia de disconfort inseamna ca in fiecare dintre noi cand exista dorinte de schimbare, exista disconfort in masura in care suntem atasati de un confort pe care l-am creat. Astfel apare teama de a pierde si dorinta de control pentru a asigura ce credem noi ca pierdem, prin propria interventie in continuare.

Divorturile, boala, moartea, cearta, pierderea, furtul, nedreptatea si celelalte experiente de acelasi tip, vor mai exista ca urmare a unor alegeri care s-au facut si care au acumulat in sinele individual dar si colectiv, un continut care inca nu reprezinta constienta, echilibru, armonie.

Aceste experiente vor oferi un potential de a evolua rapid, pentru fiecare din cei care participa la ele, bine sprijinit de acest camp de energie creatoare a vietii, posibil insa de realizat in concordanta cu dorinta proprie, reala, de a regasi o cale pentru armonie.

Prin fiecare experienta ce se contureaza in planul material devine clar vizibil cu adevarat ce este “in interior”.

Daca in noi este curat, se amplifica prin propriul comportament sau manifestarea noastra in lume, calitatea dar si calitatile pe care le avem precum si daca in noi se regasesc inca trasaturi ale separarii, acestea vor ajunge in fapta pentru a le vedea fiecare mult mai clar si pentru a putea avea posibilitatea de a lucra cu ele. 

Aici intervine renuntarea si dorinta de a crea o punte intre sine si natura pur interioara ce ne daruieste echilibru, o punte intre sine si cei care sunt in jur.

Odata trecuta aceasta punte, prin renuntarea la orgolii, inaltare de sine, teama, placere, control si atasamente in mare parte cu un continut nesanatos,  persoana a trecut de pragul ei de inertie si redevine om cu constiinta clara si din ce in ce mai constient de sine si de valorile pe care le creeaza, de felul in care isi influenteaza propria sanatate si de felul in care evolutia se intampla, precum si de faptul ca totul este un intreg si ca nu suntem singuri si ca in tot ceea ce exista, exista “impreuna”.

Cei care au iesit din zona autoimpusa de minciuna, orgoliu, teama si control vor traversa aceste experiente cu calm si discernamant, fara judecata, cu echidistanta, reusind sa isi pastreze cursul pe care l-au ales si sa creeze in continuare intelepciune.

Cei care inca mai sunt prinsi in mecanisme pe care nu le-au constientizat, adica nu au fost aduse suficient de clar in campul constientei lor, al mintii constiente, al atentiei lor, este posibil sa resimta un disconfort interior cand aceste experiente se intampla lor sau indirect prin persoane la care au tinut sau pe care le considera apropiate sau prin experiente la nivelul colectiv.

Este posibil sa resimta ciuda si nemultumire, dorinta de a se razbuna in fata unui Dumnezeu nedrept, dorinta de a trezi cu forta lumea sau pe cei din jur, lupta la nivel interior, razbunare fata de cei care sunt calmi si sinceri, lipsa de recunostinta, furie, judecata si dorinta de a face rau.

Sunt elemente care ies din noi si au in aceasta perioada ce urmeaza posbilitatea de a se transforma prin drumul pe care il alegem pana la punctul de a nu mai exista in noi decat ca informatii si nu ca si un mecanism cu un potential activ de a ajunge in manifestare.

Este important sa stim chiar daca nu cunoastem in detaliu, ca ceea ce cream prin alegerile noastre, are un raspuns pentru noi si viata noastra si putem perpetua in continuare experiente de viata care ne mentin in lantul evolutiei prin suferinta si durere,  prin boli, dezastre si lupte de putere in care in parte, mai suntem cuprinsi si acum.

Astfel totul pleaca de la noi si se intoarce tot acolo, ca un rezultat parte individual si parte colectiv, deoarece fiecare pune ceva in experienta in comun pe care o traim iar experienta creeaza pentru fiecare un corespondent in functie de felul in care “ o incarca” fiecare dar si in functie de ce mai are fiecare de lucrat cu el. 

Pentru a ne ajuta avem la indemana – renuntarea la orgolii, dorinta de a crea o punte, dorinta de a intelege in mod real cine suntem, cum cream, congruenta, respectul, preocuparea de a reflecta la ideea de iubire, intelepciune, adevar pentru a facilita trairea lor, constientizarea propriei contributii la viata pe care o avem si la realitatea pe care o traim cu totii.

Toate acestea adauga in timp fluenta si ne sprijina pentru a ne acorda in timp la sensul nostru ca fiinta, la sensul experientei pe care o traim, la sensul nostru “impreuna” si la sensul unic si real a ceea ce traim, la materializarea si implinirea drumului de viata pe care il avem.

Este insa esential sa ne uitam mai intai la propria contributie. Propria noastra nestiinta, ambitia, atasamentul de confort si parerile rigide permit cateodata implicarea noastra in decizii care pot crea in timp ocoluri de la drumul propriu pe care nu e neaparat obligatoriu sa le si traim.

In toate intamplarile care au fost pana acum, o parte au incercat sa le traiasca si prin prisma constiintei si au reusit sa nu fie influentati de mijloace interne sau externe in a isi pierde propriul lor discernamant, si-au exercitat dreptul de “a fi” fara a critica felul in care si l-au exercitat ceilalti, si-au recunoscut greseala, au ramas onesti si nu au batjocorit pe nimeni, au trait lipsa sau contextul mai mult sau mai putin violent sau agresiv din viata lor facand ce fiecare a crezut ca a fost mai bine in mod cinstit, fara a sari etape, fara a grabi pe nimeni, nu reactionand din frica si idei preconcepute, nu furand, nu urmarind numai castigul personal si atat cat fiecare a putut mai mult.

O parte insa au recurs la alt gen de sentimente, au influentat, s-au suparat si au creat in continuare separare.

Din perspectiva evolutiei pe care o traim, perioada de pana acum a fost o perioada cu un potential activ pentru evolutia fiecaruia dintre noi. Ca atare spre acest sfarsit de august se aduna o investitie a tuturor care se va regasi in forma potrivita pentru fiecare atat in experientele individuale pe care le traim cat si in experienta colectiva pe care o vom trai in continuare.

Din nou, cum traim aceste experiente este important pentru viata si pentru evolutia noastra.

Nu sunt separate si chiar daca nu stim cum sa le conectam de fiecare data, este important sa incercam pe cat posibil sa le adunam frumos.

Exista o economie a unui echilibru in univers. E greu sa il apreciem real atunci cand suntem total nemultumiti. Nemultumirea este un subiect profund si desi e numai un cuvant dintr-o perspectiva, este un cuvant cu incarcaturi profunde care creeaza un rezultat pe termen lung.

Actul vietii e un act suprem.

Un act suprem, complex care transcende procrearea.

Procrearea e inclusa in actul vietii, viata e inclusa in procreare insa viata precede procrearea si continua la nesfarsit de aceea actul vietii in sine, felul in care experienta vietii se perpetueaza in univers si dincolo de ce traim aici e un act suprem, in care totul se intampla printr-un camp din care facem parte si care stie sa creeze prin vibratii experientã.

Viata este asa cum este. Si viata inseamna viata orice am trai. Si in cea mai crunta suferinta, inainte sa fie suferinta, este viata care e in noi.  Suferinta e  doar o experienta care in timp, va trece.

Suferinta trece pentru ca suferinta apartine acestei lumi si ea exista ca tot ce este material prin tiparul mintii si obisnuinta noastra de a il trai pentru ca la un moment dat asa a fost mai simplu. Suferinta este o urmare a unor alegeri pe care le-am facut insa nu este un demers obligatoriu in ceea ce traim.

Prin felul in care si noi contribuim la ce traim, prin gandurile pe care le avem, prin vorbele pe care le rostim si prin tot ce facem pentru trecutul, prezentul si pentru viitorul nostru, binele pe care il dorim cu totii va veni in lume.

Si in primul rand printr-o implicare coerenta, constienta in actul vietii atat cu bucuria cat si cu suferinta lui, atat cat e posibil sa o mai traim.

Trecutul nu avem cum sa il ignoram pentru ca e parte din prezentul pe care il traim, iar viitorul se creeaza in functie de cum traim prezentul.

Septembrie poate fi o luna de inceput frumos. Nu e o recompensa pentru nimeni ci e ceva ce fiecare din cei care au participat activ la transformarea lor, au facut posibil.

Ramane in continuare, sa alegem. Cateodata un mic pas poate aduce foarte multe.

E o etapa importanta in evolutia noastra personala dar si in evolutia noastra ca intreg pentru ca mersul evolutiei se apropie tot mai mult de centru.

Pentru a percepe energia care ne sprijina pe toti si care e din ce in ce mai aproape de realitate pentru toti si pentru a simti realul sprijin pe care il ofera pentru binele din noi si pentru echilibrul tuturor, e nevoie de o intentie curata in tot ce facem si de straduinta noastra a tuturor de a trai frumos.

Cuvinte “cheie” pentru perioada urmatoare: alegere, curaj, unitate, impreuna, congruenta, asumare, constienta, respect, implicare, prietenie, echipa, renuntare, Dumnezeu adevarat, realizare, intelepciune, dorinta de a realiza o punte, iubire pura, a reflecta, adevarul, bucurie si recunostinta …

 Un septembrie frumos si un noiembrie cat mai plin de bucurie pentru fiecare, pentru toti!

Daca credeti ca articolul poate fi de folos celor pe care ii cunoasteti, va rog frumos sa il distribuiti .

Va multumesc,