Cu cat constiinta noastra este mai curata, darurile noastre, calitatile umane innascute, abilitatile pe care le avem,  calitatile transgenerationale sau mostenite de la linia de stramosi, calitatile de dincolo de fire, tot ce ne defineste uman si spiritual pentru a putea percepe, explora, intelege si comunica experienta intrepatrunderii acestor doua lumi, cea materiala si cea subtila, cea vazuta si cea nevazuta, cea de “sus” si cea de “jos”, cea limitata si cea nelimitata, cea din mii de forme in aparenta separate si cea unitara al carei continut prin miscarea sa naste incontinuu lumea noastra, infloresc.

Si infloresc, din interior, la modul natural, firesc, nefortate de nimeni si nimic.

Cand constiinta e curata, tot ce avem nevoie, daruri si resurse care sunt deja in noi, infloresc si se dezvolta natural iar tot ce este in jurul nostru, oameni, viata si resurse, pur si simplu conlucreaza cu interiorul, in crearea experientelor de care avem nevoie pentru a le da valoare atat pentru sine cat si pentru a fi folosite in beneficiul celor care sunt in jur.

Tot ce avem fiecare de facut dupa aceea, este numai sa purtam cu drag in lume aceste daruri pe masura infloririi lor, in acel fel, unic pentru fiecare, in care constiinta noastra ne indruma.

Purtand aceste calitati cu drag in lume, oferim prin manifestarea si prezenta noastra multumire si recunostinta intreg neamului de stramosi care ne-a purtat spre viata, intregii constiinte colective care a sustinut si sustine evolutia noastra la un anumit nivel al ei, noua care am parcurs si care vom parcurge in continuare acest proces al devenirii si prin tot si toate si pentru toate, oferim recunostinta celui ce inseamna suflul vesnic care a tinut si tine in viata totul si pe care firea noastra il cheama, Dumnezeu !

Sa nu confundam insa aceste daruri sau abilitati, cu insasi constiinta.

Evolutia noastra nu inseamna sa urmarim aceste “daruri”, sau sa urmarim cucerirea unor “puteri” peste masura firii, ci inseamna sa ne deschidem inima si mintea, din ce in ce mai constient, pentru adevarurile “inalte” a caror energie infloreste in constitutia noastra manifestarea acelor calitati de care avem cu adevarat nevoie pentru a putea trai aceste adevaruri in acord cu tot ceea ce inseamna evolutia noastra si a tuturor  … de aici si de acum.

Ori aceasta inseamna a avea mereu “in fata”, deschisa o viziune mai cuprinzatoare asupra a ceea ce inseamna omul sau fiinta, rostul si prezenta sa in lume, decat chiar si propriile-i daruri.

E posibil insa ca totul sa ne para cateodata mult si complicat si trairea noastra mult ingreunata de eforturi si de aceea sa ne dorim uneori sa gasim si scurtaturi sau sa ne oprim la “daruri” sau abilitati normale sau paranormale. 

E posibil sa ne fie greu sa nu manifestam controlul sau sa intelegem unde lipsa de control, preda stafeta constientei, claritatii si viziunii de ansamblu care face ca alegerile noastre sa tina cont de tot ce se intampla si nu numai de ceea ce vrem noi sa ni se intample,

E posibil sa ne fie greu sa trecem granita de la “eu” la “noi”, avand in acelasi timp atentia si la “eu” cat si la “noi”,

E posibil sa ne fie greu sa renuntam la a face numai noi sau altcineva, pentru a face impreuna,

E posibil sa ne fie greu sa acceptam ideea de a renunta la “daruri” daca e nevoie, pentru a avea o constiinta.

A avea “daruri” fara constiinta, inseamna a avea doar niste instrumente pe care sa le folosim la nivelul mintii si cu precadere in folosul nostru.

 A avea insa constiinta, inseamna ca dincolo de abilitatile pe care le avem, sa avem si ce ne defineste poate, cel mai bine caracterul spiritual si sunt valorile de sine si adevarul, la care ne pastram in acest fel, acces in permanenta.

E posibil sa ne fie greu o perioada.

Insa totul poate incepe la un moment dat sa se transforme pentru fiecare si noi sa ne redobandim in toate, tot ceea ce avem cu adevarat nevoie.

Cu cat constiinta este mai curata.

*