Firescul vine din capacitatea de a fi.

 Care se intampla atunci cand “faci” fara sa vrei sa demonstrezi, cand nu mai exista comparatie si cand te eliberezi de judecata.

Firesc, inseamna natural, din fire.

Ceea ce inseamna ca ceea ce traim si e incurajat sau sprijinit sa se intample, inca nu e in faza de firesc.

E in faza de aducere aminte, de cunoastere a calitatii, starii respective, care pana sa ajunga in firesc mai necesita inca, o transformare a firii prin eliberarea ei de ceea ce nu ii e din fire, respectiv sadit de la “natura”.

O eliberare a firii intr-atat de mult incat sa poata sta si functiona pe termen lung prin propria-i natura, fara mijloace de incurajare pentru a trai firesc.